• C.A. Stoica

Cum evaluăm sondajele de opinie publică

Updated: Nov 30, 2018

În perioada următoare vom fi bombardați de sondaje de opinie pe teme politice; iată câteva reguli de bun simț pentru evaluarea lor.



(c) pexels.com

Sondajele de opinie pe teme electorale sunt contestate (nu doar la noi) întrucât toată lumea se pricepe, nu-i așa?, la fotbal și sondaje.

Regulile de evaluare a sondajelor de opinie prezentate mai jos sunt adaptate din Ghidul ESOMAR (World Research Association of Opinion and Marketing Research Professionals)

1) Regula de aur (în context românesc): verificați dacă sondajul într-adevăr există. Unii politicieni si jurnaliști invocă sondaje non-existente. Încercați sa luați legătura cu firma de sondare pentru a va confirma existenta sondajului. Verificați apoi cifrele date publicității cu cele furnizate de firma de sondare (daca se poate).


2) Cine a realizat sondajul? E vorba de o firmă independentă sau nu? Într-o lume ideala, acționariatul/proprietarii unei firme de sondare ar trebui sa fie irelevanți in privința datelor. Daca firma de sondare are in spate actori politici, anumite instituții, oameni de afaceri sau jurnaliști-consultanți politici, fiți rezervați în privința datelor. La același capitol, verificați daca e vorba de o firma cu experiență si performante bune de-a lungul anilor sau de una nou înființată. Fiți rezervați in raport cu firmele nou înființate. Adeseori, în preajma alegerilor apar precum ciupercile după ploaie firme de sondare, înființate doar in încercarea de a promova candidați si influența potențialii sponsori. Există excepții: daca o firmă nou înființată este independentă și are in rândurile ei specialiști cu experiență în domeniu, acordați un pic de credit rezultatelor sondajului respectiv. (Asta in cazul in care sondajul exista într-adevăr – vezi regula #1).


3) Cine a plătit pentru sondaj? În mod normal, influența Clientului asupra rezultatelor unui sondaj este nulă, mai ales în cazul sondajelor realizate de firme independente și cu experiență anterioara bună. O firmă de sondare a opiniei publice care se respectă va furniza întotdeauna detalii despre client si metodologia de eșantionare.


4) Care a fost volumul eșantionului? Pentru simțul comun, cu cit sunt mai mulți respondenți, cu atât sondajul este mai credibil. FALS!!! Mărimea unui eșantion este mult mai puțin importanta decât modul in care eșantionul a fost selectat. Spre exemplu, un sondaj realizat pe un eșantion de 30.000 de telespectatori fideli ai unui anumit post tv de știri poate avea erori mult mai mari decât un sondaj realizat pe 800 sau 1.100 de persoane, selectate aleator LA NIVEL NAȚIONAL. Lucrul ăsta se datorează faptului că telespectatorii fideli ai unui post TV știri sunt relativ omogeni din punctul de vedere al opiniilor lor politice. Altfel spus, telespectatorii fideli unui post TV de știri sau cititorii constanți ai unor anumite publicații tind să aibă opinii politice similare celor pe care le susțin mediile respective de comunicare în masă. Pe lângă volumul eșantionului, verificați următoarele: 4.1) Cum s-a realizat selecția respondenților? Eșantioanele care au la baza selecția aleatoare a respondenților sunt “mai bune” decât cele în care selecția respondenților nu s-a făcut aleator.

4.2) Care a fost universul de eșantionare (sau grupul țintă) din care au fost selectați respondenții? E vorba de un sondaj realizat la nivel național sau local (localități, județe, regiuni)?


5) Cum au fost realizate interviurile? ESOMAR invocă 4 mari metode: fata-in-fata, telefonic (CATI – Computer Assisted Telephone Interviewing), online sau prin posta (acum, desuete). În cazul sondajelor pe teme politice electorale, în opinia mea, la noi au performanțe mai ridicate sondajele realizate față-în-față comparativ cu cele telefonice și mai ales cele online.


6) Când a fost realizat sondajul? Perioada realizării unui sondaj de acest tip are o importanta majora asupra validității datelor sale, ceteris paribus. Spre exemplu, un sondaj realizat acum 5 zile in București pe tema intențiilor de vot pentru funcția de Primar General nu mai este relevant în condițiile in care știm, bunăoară, că un candidat al unui partid important a fost retras din cursă. De altfel, și datorită acestui motiv se spune că datele sondajelor de opinie sunt perisabile.

O NOTĂ IMPORTANTĂ: Firmele de sondare care se respectă vor furniza întotdeauna detalii cu privire la metodologia studiului (de ex., eșantion, metoda de intervievare) și perioada de realizare. Nu de puține ori, aceste detalii ori caseta tehnică a sondajului este omisă (intenționat sau nu) atunci când sondajul este preluat de mass media, din motive de spațiu sau alte interese obscure. Deci, nu dați automat vina pe sondori dacă detaliile tehnice lipsesc.


7) Care au fost întrebările sondajului? Încercați sa obțineți o copie a întrebărilor date publicității sau a chestionarului de la firma de sondare. În felul acesta veți putea evita eventualele erori de interpretare ale jurnaliștilor (vezi la acest punct postarea mea despre ”Încrederea în UE”). De asemenea, veți putea astfel verifica corectitudinea metodologică a formulării întrebărilor si conținutul lor. Spre exemplu, una e sa întrebi despre părerea (foarte bună, bună, proastă sau foarte proastă a) oamenilor referitoare la anumiți candidații (așa-numita favorabilitate) și alta e sa întrebi despre încrederea pe care votanții o au in anumiți candidații. La “încredere” oamenii au evaluări mai conservatoare. Principiul ar fi; “am o părere relativ bună despre vecinul meu dar nu aș avea încredere sa îi las cheile de la casa pe mână”.


8) Sunt rezultatele sondajului consistente cu cele ale altor sondaje? Aceasta este una dintre cele mai dificile întrebări. Ca regulă generală, pentru a compara rezultatele a 2 sondaje realizate de către 2 institute DIFERITE, trebuie sa va asigurați, minimal, că: 1) metodologia de eșantionare a fost similară; 2) metoda de intervievare a fost aceeași; 3) întrebările din chestionare au fost aceleași; 4) perioada de realizare a fost relativ aceeași. Cele 4 condiții minimale sunt rar întâlnite întrucât firmele de sondare a opiniei publice folosesc metodologii si întrebări diferite (chiar dacă asemănătoare, pentru nespecialiști). Eu m-aș feri să compar “mere” cu “pere.” Poate cea mai bună soluție ar fi să comparați în timp evoluțiile privind intențiile de vot, așa cum apar ele în cadrul sondajelor realizate de aceeași firmă.


Repet, cu excepția regulii de aur (#1), toate cele de mai sus sunt adaptate din Ghidul ESOMAR pentru Sondaje de Opinie Publică… Sper să vă fie de folos!

(În curând) Subscribe to My Newsletter

  • LinkedIn Social Icon
  • White Facebook Icon

© 2023 by TheHours. Proudly created with Wix.com